- mini
- MINI2 adj. invar., subst. 1. adj. invar. (Despre lungimea fustei) Care este (foarte) scurt (şi ajunge până deasupra genunchiului). 2. subst. Fustă, pantalon etc. mini2 (1). – Din fr. mini.Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98MINI1 – Element de compunere care însemnează "mic" şi care serveşte la formarea unor substantive. – Din fr. mini-.Trimis de LauraGellner, 31.05.2004. Sursa: DEX '98míni adj. invar.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMÍNI adj. invar. (despre fustă, rochii etc.) Care este (foarte) scurt. /<fr. miniTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMINI- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia "minim", "foarte mic", "în miniatură". [< fr., it., engl. mini-, cf. engl. mini(ature)].Trimis de LauraGellner, 09.06.2005. Sursa: DNMINI1- elem. "foarte mic". (< fr., engl. mini-, cf. lat. mini/mum/, it. mini/atura/)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNMÍNI2 adj. inv., s. n. (fustă, palton etc.) scurt, până deasupra genunchiului. (< fr., engl. mini)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.