mijitor

mijitor: MIJITÓR, -OÁRE, mijitori, -oare, adj. (Rar) Care mijeşte. – Miji + suf. -tor.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

mijitór adj. m., pl. mijitóri; f. sg. şi pl. mijitoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

miji — MIJÍ, mijesc, vb. IV. intranz. 1. (La pers. 3) A începe să se zărească; a apărea, a se ivi. ♢ expr. A miji (sau refl. impers.) a se miji de ziuă = a se face ziuă. A( i) miji (cuiva) mustaţa = a începe să i crească unui tânăr mustaţa, a fi pe… … Dicționar Român

Mark and share
Search through all dictionaries
Translate…
Search Internet

Share the article and excerpts