- miercuri
- MIÉRCURI s.f. A treia zi a săptămânii, care urmează după marţi. ♦ (Adverbial) într-o zi de miercuri; (în forma miercurea) în fiecare miercuri; în miercurea imediat precedentă sau următoare. – lat. mercuris [dies].Trimis de LauraGellner, 30.05.2004. Sursa: DEX '98miércuri s. f., art. miércurea; pl. miércuri, art. miércurileTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMIÉRCURI f. A treia zi a săptămânii. /<lat. mercurisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXmiércuri s.f. – A treia zi a săptămînii. – Mr. ńercuri, megl. (m)ńercuri. lat. Mercŭrii (dies) (Diez, I, 274; Puşcariu 1071; Candrea-Dens., 1102; REW 5519), cf. it. mercoledì, prov. dimercre, fr. mercredi, sp. miercoles. – Der. miercan(-nă), s.m. şi f. (nume de bou sau de vacă născută într-o miercuri).Trimis de blaurb, 26.10.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.