miel

miel
MIEL, miei, s.m. Puiul (mascul al) oii, în primele luni de la naştere. ♢ Zăpada (sau omătul) mieilor zăpada care cade uneori primăvara târziu. ♦ Blana prelucrată a puiului oii; carnea acestui animal. – Din lat. agnellus.
Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98

COADA-MIÉLULUI s. v. coada-cocoşului, lumânare, lumânărică, salvie.
Trimis de siveco, 22.11.2007. Sursa: Sinonime

MIEL s. (zool.) (prin Mold.) bârâiec.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ŢÂŢA-MIÉLULUI s. v. urechelniţă.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

coáda-miélului (bot.) s. f.
Trimis de siveco, 22.11.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

miél s. m., pl. miéi, art. miéii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ţâţa-miélului (bot.) s. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MIEL miei m. 1) Pui de oaie (în special de sex masculin). Pielicică de miel. ♢ mielul blând suge la două oi se spune despre persoanele care trag foloase din două părţi. 2) Blana prelucrată a acestui pui. 3) Carnea acestui animal. /<lat. agnellus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MIEL- v. mielo-.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

miél (miéi), s.m. – Puiul (mascul) al oii. – Mr. ńel, megl. (m)ńiel, istr. ml’e. lat. agnellus (Puşcariu 1070; Candrea-Dens., 1100; REW 284), cf. it. agnello, prov. agnel, fr. agneau, cat. anyell, v. sp. añel (gal. año). Fonetismul prezintă dificultăţi, cf. Puşcariu, Dacor., I, 424-5 şi Rosetti, I, 85. Explicaţie oferită de Candrea-Dens., şi admisă de Tiktin, care se bazează pe o formă intermediară *(a)mnel, cu disimilarea grupului mn › m, a fost considerată inacceptabilă de Meyer-Lübke, Dacor., II, 2, pe motive discutabile. Ipoteza lui Rosetti, BL, V, 33 (şi Rosetti, Mélanges, 171), cu privire la un rezultat rom. *ñel trecut la miel prin fonetism analogic, pentru a evita pronunţarea ñ, care în rom. s-ar considera "patoise", e destul de puţin probabilă, fiindcă propune pentru dacorom. un rezultat gn › ñ, care nu apare în alte exemple. Mr. ńel (cf. milia › mr. ńil’e, melem › mr. ńere etc.) şi, pe de altă parte, rezultatul similar mia, miţă şi mior şi probabil miaţă, indică destul de clar pentru rom., trecerea lui gn iniţial › mn › n. Der. mielar, s.m. (păstor de miei); mielărea, s.f. (lemnul-lui-Avram, Vitex agnus castus); mieluşel, s.m. (mieluţ; gogoaşă); mieluşea, s.f. (mioară); mielăriţă, s.f. (păduche parazit al oii). – Vasmer, II, 122 socoteşte că rus. merlucha "piele de miel" se explică prin rom. mieluşa; mai curînd e vorba de un der. îm rusă care porneşte de la rus. mech "piele", cu rezultatul *mechlucha disimilat.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • miel — miel …   Dictionnaire des rimes

  • MIEL — La définition donnée en 1969 par la commission du Codex alimentarius F.A.O. O.M.S. est la suivante: «Le miel est la substance sucrée produite par les abeilles mellifiques à partir du nectar des fleurs ou des sécrétions provenant de parties… …   Encyclopédie Universelle

  • miel — (mièl) s. m. 1°   Substance sucrée que les abeilles forment avec le suc des fleurs et qu elles déposent dans les alvéoles de leurs ruches comme réserve alimentaire. Miel d été. Miel de printemps. Miel blanc. Miel jaune. •   Le refus des frelons… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • miel — (Del lat. mel, mellis). 1. f. Sustancia viscosa, amarillenta y muy dulce, que producen las abejas transformando en su estómago el néctar de las flores, y devolviéndolo por la boca para llenar con él los panales y que sirva de alimento a las crías …   Diccionario de la lengua española

  • miel — Miel, m. monosyl. Mel. Du miel celeste, Manna. Vaisseaux à mettre miel, Vasa mellaria. Celuy qui a le gouvernement des mouches à miel, et du miel aussi, Mellarius, Meliturgus. Le lieu où l on nourrit mouches à miel, Mellarium. Miel fait par les… …   Thresor de la langue françoyse

  • miel — MIEL. s. m. Suc doux que les abeilles font de ce qu elles recueillent sur les fleurs ou sur les feuilles des plantes, des arbres. Bon miel. miel d Esté. miel de Printemps. miel roux. miel blanc. un rayon de miel. mousches à miel. miel de Narbonne …   Dictionnaire de l'Académie française

  • miel — sustantivo femenino 1. (no contable) Sustancia amarillenta, espesa y muy dulce que fabrican las abejas y que se utiliza en alimentación por su sabor y su alto valor alimenticio: una jarra de miel de milflores. miel virgen Miel pura que sale… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • Miel I — Bild gesucht  BW …   Deutsch Wikipedia

  • Miel — may refer to: Miel (Swisttal), a small village in Germany Alice Miel (1906 1998), American educator and author The pseudonym of an award winning senior artist at The Straits Times This disambiguation page lists articles associated with the same… …   Wikipedia

  • miel — Mezcla de azúcares y polisacáridos invertidos elaborada a partir del néctar de las flores por las enzimas segregadas por la abeja de la miel, Apis mellifica. Diccionario Mosby Medicina, Enfermería y Ciencias de la Salud, Ediciones Hancourt, S.A.… …   Diccionario médico

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”