- apropo
- APROPÓ (1) adv., (2) apropouri, s.n. 1. adv. Fiindcă a venit vorba (de asta); bine că mi-am adus aminte. 2. s.n. Aluzie (adesea răutăcioasă) la adresa cuiva; propunere făcută cuiva pe ocolite. [var.: apropóu s.n.] – Din fr. à-propos.Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98APROPÓ s. v. aluzie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeapropó adv. (sil. -pro-)Trimis de siveco, 10.02.2009. Sursa: Dicţionar ortograficapropó/apropóu s. n. (sil. -pro-), art. apropóul; pl. apropóuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficAPROPÓ1 adv. Fiindcă a venit vorba; bine că mi-am adus aminte. [Sil. a-pro-] /<fr. à proposTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXAPROPÓ2 apropouri n. mai ales la pl. Aluzii (adesea răutăcioase) la adresa cuiva. [art. apropoul; Sil. -pro-; var. apropou] /<fr. à-proposTrimis de siveco, 14.06.2007. Sursa: NODEXAPROPÓ adv. (fam.) Fiindcă a venit vorba (de asta); bine că mi-am adus aminte! // s.n. (De obicei la pl.) Cuvinte spuse pe departe (adesea rău intenţionate) la adresa cuiva; aluzii răutăcioase. [pl. -ouri. / < fr. à-propos].Trimis de LauraGellner, 03.03.2006. Sursa: DNapropó adv. – Fiindcă a venit vorba; bine că mi-am adus aminte. fr. à propos. – Der. apropo(u), s.n. (aluzie).Trimis de blaurb, 14.06.2007. Sursa: DERAPROPÓ I. adj. (fam.) ce voiam să spun! fiindcă a venit vorba! II. s. n. aluzie răutăcioasă la adresa cuiva. (< fr. à-propos)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.
