mereduire

mereduí, mereduiésc, vb. IV (reg.) a se înţepeni, a se pietrifica.

Trimis de blaurb, 25.10.2008. Sursa: DAR



mereduí (-uiésc, -ít), vb. – (Trans.) A amorţi, a înţepeni. Mag. meredni "a amorţi" (Candrea).

Trimis de blaurb, 25.10.2008. Sursa: DER