- melestui
- MELESTUÍ, melestuiesc, vb. IV. tranz. (reg.) A mesteca cu melesteul. ♢ fig. A bate tare pe cineva. – magh. melleszteni.Trimis de Anonim, 17.04.2004. Sursa: DLRMMELESTUÍ, melestuiesc, vb. IV. tranz. (reg.) A mesteca cu melesteul. – Din magh. mállaszt.Trimis de cata, 01.06.2004. Sursa: DEX '98MELESTUÍ vb. v. snopi, stâlci.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemelestuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. melestuiésc, imperf. 3 sg. melestuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. melestuiáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA MELESTU//Í melestuiiésc tranz. pop. 1) (mămăliga) A mesteca cu melesteul. 2) A bate tare (cu melesteul); a ciomăgi; a cetlui. /<ung. mállasztTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXmelestuí (-uésc, melestuít), vb. – (Trans.) A da cu parul. Mag. melleszteni (Densusianu, GS, I, 352; Drăganu, Dacor., III, 721; Candrea). – Der. melesteu, s.n. (Mold., băţ, prăjină; făcăleţ), care pare să presupună un mag. *mellesztő, paralel cu menesztő "băţ", din melleszteni şi tő "băţ" (după Cihac, II, 192, din sl. męti "a comprima"; după Byhan 319, din sl. mlĕti "a măcina").Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.