megateriu

MEGATÉRIU, megaterii, s.m. Mamifer fosil uriaş, erbivor, din epoca cuaternară, asemănător cu leneşul (Megatherium). – Din lat. megatherium, germ. Megatherium, fr. mégathérium.

Trimis de LauraGellner, 27.05.2004. Sursa: DEX '98



megatériu s. m. [-riu pron. -riu ], art. megatériul; pl. megatérii, art. megatériii (sil -ri-ii)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



MEGATÉRI//U megateriui m. Mamifer erbivor, de talie mare, care a trăit în era cuaternară. /<lat. megatherium, germ. Megatherium, fr. mégatherium

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



MEGATÉRIU s.m. Mamifer uriaş din era cuaternară, mai mare decât elefantul. [pron. -riu. / < fr. mégathérium, cf. gr. megas – mare, therion – fiară].

Trimis de LauraGellner, 27.10.2006. Sursa: DN



MEGATÉRIU s. m. mamifer erbivor fosil mai mare decât elefantul. (< fr. mégathérium, lat. megatherium)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN