- megafon
- MEGAFÓN, megafoane, s.n. 1. Difuzor de mare putere, folosit pentru transmiterea programelor sonore în pieţe, pe stadioane etc. 2. (Nav.) Ansamblu format dintr-un amplificator şi un difuzor, de forma unei pâlnii, folosit pentru transmiterea la distanţă a comenzilor; portavoce. 3. Instrument de forma unei pâlnii, folosit pentru comunicări verbale la distanţă. – Din fr. mégaphone.Trimis de LauraGellner, 27.05.2004. Sursa: DEX '98MEGAFÓN s. portavoce. (Vorbeşte la megafon.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimemegafón s. n., pl. megafoáneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMEGAF//ÓN megafonoáne n. Aparat care serveşte la amplificarea sunetelor. /<fr. mégaphoneTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMEGAFÓN s.n. 1. Difuzor puternic şi mare. 2. Cornet acustic mare, care înlesneşte comunicările verbale la distanţă. [germ. Megaphon, fr. mégaphone, cf. gr. megas – mare, phone – sunet].Trimis de LauraGellner, 26.10.2006. Sursa: DNMEGAFÓN s. n. 1. difuzor de mare intensitate sonoră. 2. cornet acustic mare pentru comunicări şi ordine la distanţă. (< fr. mégaphone)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.