medicină

medicină
MEDICÍNĂ, (2) medicini, s.f. 1. Ştiinţă care are ca obiect păstrarea şi restabilirea sănătăţii şi care studiază în acest scop procesele fizice, chimice şi biologice ale vieţii, structurile şi funcţiile organismului, cauzele şi mecanismele de producere a bolilor, precum şi mijloacele de diagnosticare, tratare şi prevenire a lor. ♦ Facultate în care se studiază medicina (1). 2. (înv. şi reg.) Medicament. – Din lat. medicina, (2) germ. Medizin, rus. mediţina.
Trimis de LauraGellner, 22.10.2008. Sursa: DEX '98

MEDICÍNĂ s. v. doctorie, leac, medicament, medicaţie, remediu, tratament.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

MEDICÍNĂ s. 1. medicină infantilă v. pediatre. 2. medicină veterinară = (rar) veterinărie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

medicínă s. f., g.-d. art. medicínei; (medicamente) pl. medicíne/medicíni
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MEDICÍNĂ f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul profilaxiei şi tratării bolilor, ocrotirii şi restabilirii sănătăţii omului. ♢ medicină internă ramură a medicinei care se ocupă cu studierea şi tratarea bolilor organelor interne. medicină judiciară (legală) ramură a medicinei care se ocupă cu efectuarea expertizelor şi examenelor medicale pentru elucidarea faptelor într-un proces. medicină preventivă ramură a medicinei care studiază şi aplică diferite metode de prevenire a bolilor. medicină veterinară medicină care studiază şi tratează bolile animalelor. [G.-D. medicinei] /<lat. medicina
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MEDICÍNĂ s.f. Ştiinţă care studiază prevenirea şi vindecarea bolilor. ♦ Instituţie de învăţământ superior în care se studiază această ştiinţă. ♢ Medicină veterinară = ştiinţă având drept obiect apărarea sănătăţii animalelor. [gen. -nii. / < lat., it. medicina, cf. fr. médecine].
Trimis de LauraGellner, 12.06.2007. Sursa: DN

MEDICÍNĂ s. f. ştiinţă care studiază mijloacele de prevenire şi tratare a bolilor. o medicină veterinară = ştiinţă având drept obiect apărarea sănătăţii animalelor; medicină judiciară = ramură a medicinei care se ocupă cu efectuarea expertizelor şi examenelor medicale pentru clarificarea unor cazuri de omor, de loviri etc. (< lat. medicina, germ. Medizin)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • Medicina —   Comune   Comune di Medicina …   Wikipedia

  • Medicina — Medicina …   Deutsch Wikipedia

  • medicina — sustantivo femenino 1. (no contable) Ciencia que trata de la prevención, diagnóstico y tratamiento de las enfermedades del cuerpo humano. medicina deportiva. medicina preventiva. medicina general Medicina que trata los casos que no necesitan la… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • medicina — medicína ž DEFINICIJA 1. znanost o prevenciji, dijagnosticiranju, tretiranju, zbrinjavanju i liječenju tjelesnih ili duševnih bolesti ili ozljeda [teoretska medicina: anatomija, fiziologija, patofiziologija, farmakologija i dr.; praktična… …   Hrvatski jezični portal

  • medicina — f. med. Ciencia cuya finalidad es conocer, prevenir, tratar, curar o atenuar las enfermedades que afectan al ser humano, así como conservar la salud. Entre las especialidades que la conforman destaca la cirugía, cardiología, traumatología,… …   Diccionario médico

  • medicina — s. f. 1. Ciência de debelar ou atenuar as doenças. 2. Sistema médico. 3. Remédio, mezinha. 4.  [Figurado] Remédio moral. 5. medicina forense: o mesmo que medicina legal. 6. medicina judiciária: o mesmo que medicina legal. 7. medicina… …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • Medicina — Administration Pays  Italie Région …   Wikipédia en Français

  • medicina — (Del lat. medicīna). 1. f. Ciencia y arte de precaver y curar las enfermedades del cuerpo humano. 2. medicamento. medicina intensiva. f. Parte de la medicina referente a la vigilancia y el tratamiento de aquellos enfermos que por su gravedad… …   Diccionario de la lengua española

  • medicina — s.f. [dal lat. medicina, in origine ars medicina, femm. dell agg. medicinus pertinente al medico o al curare ]. 1. a. (farm.) [ogni sostanza o preparato usati a scopo terapeutico: abusare di medicine ] ▶◀ farmaco, medicamento, medicinale.… …   Enciclopedia Italiana

  • medicina — medicinà dkt. Tradi̇̀cinė, liáudies medicinà …   Bendrinės lietuvių kalbos žodyno antraštynas

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”