- martingală
- MARTINGÁLĂ, martingale, s.f. I. 1. Curea de la ham în formă de furcă, ce nu permite calului să se ridice în două picioare. 2. Bară de metal în formă de suliţă, care se fixează dedesubtul bompresului la navele cu pânze. II. Procedeu de a ponta la jocurile de noroc, constând în dublarea mizei după o lovitură pierdută. – Din fr. martingale.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98martingálă s. f., g.-d. art. martingálei; pl. martingáleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMARTINGÁL//Ă martingalăe f. 1) Piesă de harnaşament, constând dintr-o curea în formă de furcă, care nu permite calului să se ridice în două picioare. 2) (la navele cu pânze) Bară de metal aşezată sub bompres, care susţine parâmele. 3) (la jocurile de cărţi) Miză dublă după fiecare pierdere. /<fr. martingaleTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMARTINGÁLĂ s.f. 1. Curea de la ham care nu lasă calul să sară în două picioare. 2. (mar.) Bară de metal fixată sub bompres, care susţine subarbele. 3. (La jocul de cărţi) Pontare dublă după fiecare pierdere. [< fr. martingale].Trimis de LauraGellner, 24.10.2006. Sursa: DNMARTINGÁLĂ s. f. 1. curea de ham care nu lasă calul să sară în două picioare. 2. (mar.) bară de metal fixată perpendicular sub bompres, care susţine subarbele. 3. sistem de joc bazat pe consideraţii decurgând din calculul probabilităţilor, care urmăreşte asigurarea beneficiului prin mărirea progresivă a mizei la jocurile de noroc şi la cursele de trap. (< fr. martingale)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.