- marmora
- MARMORÁ, marmorez, vb. I. tranz. A da aspect de marmură hârtiei, lemnului etc. prin anumite procedee tehnice. – Din marmoră (după fr. marbre).Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98marmorá vb., ind. prez. 1 sg. marmoréz, 3 sg. şi pl. marmoreázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA MARMOR//Á marmoraéz tranz. (materiale) A face să capete aspect de marmură; a face să fie ca de marmură. marmora piatra de construcţie. /Din marmurăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMARMORÁ vb. I. tr. A colora dând aspect de marmură (unui material). [< germ. marmorieren].Trimis de LauraGellner, 09.10.2006. Sursa: DNMARMORÁ vb. tr. a da aspect de marmură (unui material. (< germ. marmorieren)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.