- maieutică
- MAIEÚTICĂ s.f. Metodă prin care se urmăreşte ajungerea la adevăr pe calea discuţiilor, a dialogului. [pr.: -ie-u-] – Din fr. maïeutique.Trimis de claudia, 23.09.2003. Sursa: DEX '98maieútică s. f. (sil. -ie-u-), g.-d. art. maieúticiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMAIEÚTICĂ s.f. Metodă întrebuinţată de Socrate în discuţiile filozofice, constând în a scoate la iveală, prin întrebări şi răspunsuri dibace, cunoştinţele juste pe care le aveau în minte interlocutorii săi. [pron. ma-ie-u-. / cf. fr. maïeutique, cf. gr. maieutike – priceperea de a moşi].Trimis de LauraGellner, 24.05.2005. Sursa: DNMAIEÚTICĂ s. f. (la Socrate) arta de a scoate la iveală în discuţiile filozofice, prin întrebări dibace, adevărurile pe care se presupune că interlocutorul le-ar poseda fără să-şi dea seama. (< fr. maïeutique, gr. maieutike)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.