- magistrat
- MAGISTRÁT, magistraţi, s.m. 1. (În Roma antică) Cetăţean ales pentru exercitarea unor importante atribuţii de conducere. 2. Membru al corpului judiciar (judecător, procuror). 3. (înv.) Membru în conducerea administrativă, judiciară etc. a unui oraş. 4. (înv.) Autoritate publică (administrativă, judiciară etc.). – Din (1, 2, 4) fr. magistrat, (3) germ. Magistrat. cf. lat. m a g i s t r a t u s.Trimis de claudia, 12.12.2006. Sursa: DEX '98magistrát s. m., pl. magistráţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMAGISTRÁ//T magistratţi m. 1) Persoană învestită cu dreptul de a judeca. 2) Funcţionar superior sau înalt demnitar. /<fr. magistratTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMAGISTRÁT s.m. 1. (ist.) Persoană investită cu anumite sarcini de autoritate publică în vechea Romă. ♦ Administrator al unui anumit teritoriu în unele sisteme administrative. 2. Membru al corpului de judecători; judecător, procuror, consilier de curte. [cf. fr. magistrat, lat. magistratus].Trimis de LauraGellner, 08.10.2006. Sursa: DNMAGISTRÁT s. m. 1. (în Roma antică) persoană investită cu anumite sarcini de autoritate publică. ♢ administrator al unui anumit teritoriu în unele sisteme administrative. 2. persoană care exercită funcţia de judecător sau de procuror. (< fr. magistrat, germ. Magistrat, lat. magistratus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.