apel

apel
APÉL, apeluri, s.n. 1. Citire cu glas tare a numelor unor persoane dintr-un colectiv, spre a verifica prezenţa lor într-un anumit loc. 2. Chemare scrisă sau orală adresată maselor, unei colectivităţi etc. 3. Cerere, rugăminte. ♢ loc. vb. A face apel la cineva (sau la ceva) = a apela (1). 4. Acţiune făcută la o instanţă judecătorească superioară, spre a obţine anularea unei sentinţe date de o instanţă inferioară şi judecarea în fond a procesului. ♢ Curte de apel = instanţă judecătorească, superioară tribunalului, care avea competenţa de a judeca recursul cuiva împotriva sentinţei tribunalului. 5. Producerea unui semnal sonor sau luminos prin care se marchează cererea de a stabili o legătură telefonică sau telegrafică. – Din fr. appel.
Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

APÉL s. 1. chemare. (apel lansat către electorat.) 2. (pop.) strigare. (Face apelul la şcoală.) 3. v. cerere.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

apél s. n., pl. apéluri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

APÉL apeluri n. 1) Rostire succesivă a numelor unor persoane pentru a verifica prezenţa lor într-un anumit loc. 2) Chemare adresată maselor. 3) Rugăminte adresată cuiva. 4) Chemare la distanţă printr-un semnal sonor sau luminos, folosit în telefonie şi telegrafie. /<fr. appel
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

APÉL s.n. 1. Strigare a numelui unor persoane (pentru verificarea prezenţei lor într-un loc). 2. Chemare scrisă sau orală adresată unei colectivităţi. ♦ Îndemn; cerere, rugăminte. ♢ A face apel la cineva (sau la ceva) = a se adresa cuiva cu o rugăminte. 3. Semnal sonor sau luminos produs într-un post de telefon, de telegraf etc.; chemare. 4. (Ieşit din uz) Acţiune făcută la o instanţă judecătorească imediat superioară pentru a schimba sau a infirma o hotărâre dată de o instanţă inferioară. [pl. -luri. / < fr. appel].
Trimis de LauraGellner, 03.03.2006. Sursa: DN

apél (apéluri), s.n.1. Citire cu glas tare a numelor unor persoane dintr-un colectiv. – 2. Recurs. fr. appel. Sensul 1 este termen şcolăresc şi militar; sensul 2 şi der. săi sînt termeni juridici. – Der. apela, vb. (a face recurs); apelabil, adj.; apelant, s.m.; apelaţi(un)e, s.f. (chemare, denumire; apel, recurs); apelativ, adj.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

APÉL s. n. 1. strigare a numelui cuiva. 2. chemare scrisă sau orală adresată unei colectivităţi. ♢ îndemn, cerere, rugăminte. 3. semnal sonor sau luminos produs într-un post de telefon, de telegraf etc. 4. (jur.) acţiune făcută de o instanţă judecătorească imediat superioară pentru a schimba sau a infirma o hotărâre dată de o instanţă inferioară. (< fr. appel)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • Apel — ist der Name folgender Personen: Apel Vitzthum der Ältere zu Roßla (um 1400–1474), deutscher Ritter Apel von Vitzthum der Ältere († um 1425), deutscher Ritter Apel von Vitzthum der Jüngere († um 1475), deutscher Ritter Apel von Vitzthum (Apolda) …   Deutsch Wikipedia

  • Apel — is a German surname. People with the surname Apel* Erich Hans Apel, German SED politician * Hans Apel, German SPD politician * Johann August Apel, writer * Karl Otto Apel, philosopher * Katrin Apel, athlete * Willi Apel (1893 1988), German U.S.… …   Wikipedia

  • apel — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. mnż III, D. u; lm D. i || ów {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} wezwanie, odwołanie się do kogoś, odezwa : {{/stl 7}}{{stl 10}}Apel do społeczeństwa, ludności. Apel do sumień, do uczuć… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • apel — àpel (apȅl) m <G apèla> DEFINICIJA 1. (za što, komu, na koga) molba komu da učini što ili da sudjeluje u čemu [apel za pomoć; uputiti apel]; poziv 2. (Ø) zast. poziv na zborno mjesto 3. (Ø) sport u mačevanju trik lažne kretnje, mačevalac… …   Hrvatski jezični portal

  • Apel — Apel,   1) Hans, Politiker, * Hamburg 25. 2. 1932; Volkswirtschaftler, 1965 90 Mitglied des Bundestags, war 1972 74 parlamentarischer Staatssekretär im Auswärtigen Amt (zuständig für Europafragen), 1974 78 Finanz und 1978 82 Verteidigungsminister …   Universal-Lexikon

  • Apel — Apel, 1) Johann, geb. 1486 in Nürnberg, studirte zu Wittenberg u. heirathete als Canonicus in Würzburg 1523 eine dortige Nonne; deshalb cassirt u. verwiesen, ging er nach Wittenberg, wo er als Rechtslehrer u. Rector die Messe u. andere päpstliche …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Apel — Apel, Johann August, Dichter und Schriftsteller, geb. 17. Sept. 1771 in Leipzig, gest. daselbst als Ratsherr 9. Aug. 1816, schrieb eine Anzahl von Dramen meist antiken Stoffes: »Polydos« (1805), »Die Ätolier« (1806), »Kallirrhoë« (1807) u.a.;… …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

  • Apel — Apel, Joh. Aug., Dichter, geb. 17. Sept. 1771 zu Leipzig, Ratsherr das., gest. 9. Aug. 1816; schrieb fein ausgearbeitete Novellen im »Gespensterbuch« (1810 14, darunter »Der Freischütz« und »Das stille Kind«), auch Tragödien; wertvoll seine… …   Kleines Konversations-Lexikon

  • Apel — Apel, Joh. Aug., geb. 1771 zu Leipzig, st. 1816, schrieb Novellen und machte einige Versuche, die alte dramatische Form und Metrik in die deutsche Literatur überzutragen. – Sein Sohn Guido Theodor schrieb ein Drama »Ferdinand und Isabelle«,… …   Herders Conversations-Lexikon

  • àpel — (apȅl) m 〈G apèla〉 1. {{001f}}(za što, komu, na koga) molba komu da učini što ili da sudjeluje u čemu [∼ za pomoć; uputiti ∼]; poziv 2. {{001f}}(∅) zast. poziv na zborno mjesto 3. {{001f}}(∅) sport u mačevanju trik lažne kretnje; mačevalac… …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”