litiu

litiu
LÍTIU s.n. Element chimic din familia metalelor alcaline, de culoare argintie, moale şi foarte uşor, existent în natură numai sub formă de săruri şi utilizat în medicină, fotografie, electrotehnică etc. – Din fr. lithium.
Trimis de Joseph, 13.05.2004. Sursa: DEX '98

lítiu s. n. [-tiu pron. -tiu], art. lítiul; simb. Li
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

LÍTIU n. Metal alcalin, de culoare albă-argintie, foarte uşor, folosit în unele aliaje de aluminiu sau, sub formă de săruri, în medicină. /<fr. litium
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

LÍTIU s.n. Metal alcalin alb-argintiu, moale şi foarte uşor, care se găseşte numai în sărurile unor ape minerale, în tutun sau în sfeclă. [pron. -tiu. / < fr. lithium].
Trimis de LauraGellner, 18.05.2005. Sursa: DN

LÍTIU s. n. metal alcalin, alb-argintiu, moale şi foarte uşor, sub formă de alumosilicaţi. (< fr. lithium)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • lítiu — s. n. [ tiu pron. tìu], art. lítiul; simb. Li …   Romanian orthography

  • zinnwaldit — ZINNWALDÍT s.n. (min.) Minereu de litiu. [pr.: ţinvaldit] – Din fr. zinnwaldite, germ. Zinnwaldit. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZINNWALDÍT s.n. Silicat natural de litiu, potasiu şi fier. [pron. ţinvaldít] (din …   Dicționar Român

  • lepidolit — LEPIDOLÍT, lepidoliţi, s.m. Specie de mică bogată în litiu şi fluor, albă sau roz. – Din fr. lépidolithe. Trimis de LauraGellner, 19.05.2004. Sursa: DEX 98  lepidolít s. m., pl. lepidolíţi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • spodumen — SPODÚMEN s.n. Silicat natural de litiu şi de aluminiu, de culoare albă cenuşie, galbenă verzuie sau violetă, cu luciu sidefiu. – Din fr. spodumène. Trimis de LauraGellner, 25.07.2004. Sursa: DEX 98  spodumén s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004.… …   Dicționar Român

  • litină — litínă s. f., g. d. art. litínei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  LITÍNĂ s.f. Oxid sau hidroxid de litiu. [< fr. lithine]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  LITÍNĂ s. f. hidroxid de litiu. (< …   Dicționar Român

  • rubelit — RUBELÍT, rubelite, s.n. Varietate de turmalină, de culoare roz, care conţine litiu, folosită ca piatră semipreţioasă. – Din fr. rubellite. Trimis de LauraGellner, 14.07.2004. Sursa: DEX 98  rubelít s. n., pl. rubelíte Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”