- liniar
- LINEÁR, -Ă adj. v. liniar.Trimis de cornel, 22.02.2008. Sursa: DEX '98LINIÁR, -Ă, liniari, -e, adj. 1. Care este în formă de linie dreaptă; format din linii geometrice trasate cu ajutorul unor instrumente speciale (linie, compas etc.) ♢ Desen liniar = desen în linii geometrice. Mişcare liniară = mişcare rectilinie. ♦ (Adverbial) în linie dreaptă; rectiliniu. ♦ fig. Simplu; simplist; uniform, plictisitor. 2. (Despre ecuaţii) De gradul întâi; (despre funcţii) care conţine o anumită variabilă exclusiv la puterea întâi. [pr.: -ni-ar. – var. lineár, -ă, adj.] – Din fr. linéaire, lat. linearis.Trimis de LauraGellner, 06.10.2006. Sursa: DEX '98liniár (din linii) adj. m. (sil. -ni-ar), pl. liniári; f. sg. liniáră, pl. liniáreTrimis de siveco, 06.10.2006. Sursa: Dicţionar ortograficLINIÁR liniară (liniari, liniare) 1) Care are forma unei linii drepte; constituit din linii geometrice, trasate cu ajutorul riglei şi a compasului. ♢ Desen liniar desen executat numai din linii şi contururi (fără umbre). 2) fig. Care nu pătrunde în esenţa lucrurilor; lipsit de subtilitate intelectuală; simplist. 3) mat.: Ecuaţie liniară ecuaţie de gradul întâi. [Sil. -ni-ar] /<fr. linéaire, lat. linearisTrimis de siveco, 06.10.2006. Sursa: NODEXLINIÁR, liniáre, II. s.n. Riglă (1.).Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: NeoficialLINIÁR, -Ă adj. 1. În linie dreaptă; format din linii trasate cu diferite instrumente speciale. ♢ Desen liniar = desen în care se folosesc numai linii şi contururi (fără umbre). ♦ (fig.) Drept. ♦ adv. Rectiliniu. 2. (mat.) A cărui variaţie poate fi reprezentată printr-o dreaptă. ♦ (Despre ecuaţii) De gradul întâi. [var. linear, -ă adj. / cf. fr. linéaire].Trimis de LauraGellner, 06.10.2006. Sursa: DNLINÍAR, -Ă adj. 1. dispus în linie dreaptă; din linii trasate cu diferite instrumente speciale. 2. (mat.; despre relaţii, operatori) a cărui variaţie poate fi reprezentată geometric printr-o dreaptă. o formă liniară = polinom omogen şi de gradul întâi în raport cu totalitatea variabilelor; desen liniar = desen în care se folosesc numai linii şi contururi. ♢ (fig.) drept. 3. (despre organizarea cunoştinţelor în programe şcolare) care constă în însuşirea noţiunilor în formă definitivă şi în întreaga lor sferă de cuprindere, fără reluări succesive. (< fr. linéaire, lat. linearis)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.