- abaţie
- ABAŢÍE, abaţii, s.f. Mânăstire catolică cu statut special (împreună cu averea, domeniile ei), condusă de un abate1 sau o abatesă (1) şi depinzând de un episcop sau direct de papă2. – Din it. ab(b)azia.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98abaţíe s. f. mănăstire catolică condusă de un abate sau de o abatesă (< it. abbazia)Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDNabaţíe s. f., art. abaţía, g.-d. art. abaţíei; pl. abaţíi, art. abaţíileTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficABAŢÍ//E abaţiei f. Mănăstire catolică condusă de un abate. [G.-D. abaţiei] /<it. ab[b]aziaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXABAŢÍE s.f. (Rar) Mănăstire catolică cu proprietăţi şi venituri condusă de un abate. ♦ Stăreţie. [gen. -iei. / < it. abbazia, cf. lat. abbatia].Trimis de LauraGellner, 29.11.2005. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.