leochiu

leochíu, leochíe, leochíi, adj. (înv.) stacojiu.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR



leochíu (leochíe), adj. – Roşu aprins. tc. lök "lac" (Şeineanu, II, 238), cf. bg. ljoki. sec. XVIII, înv.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER