antroponimie

ANTROPONIMÍE s.f. 1. Ramură a lingvisticii care studiază numele de persoană; antroponomastică (2). 2. Totalitatea numelor de persoană dintr-o localitate, dintr-o regiune sau dintr-o limbă. – Din fr. anthroponymie.

Trimis de ana_zecheru, 07.03.2004. Sursa: DEX '98



ANTROPONIMÍE s. (lingv.) antroponomastică. (antroponimie studiază numele de persoane.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



antroponimíe s. f., art. antroponimía, g.-d. antroponimíi, art. antroponimíei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ANTROPONIMÍE f. 1) Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul antroponimicelor. 2) Totalitate a numelor de oameni dintr-o limbă, regiune, localiltate. [G.-D. antroponimiei] /<fr. anthroponymie

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ANTROPONIMÍE s.f. (lingv.) 1. Disciplină care se ocupă cu studiul numelor de oameni; antroponomastică. 2. Totalitatea numelor de oameni (dintr-o localitate, dintr-o regiune sau dintr-o limbă). [gen. -iei. / < fr. anthroponymie, cf. gr. anthropos – om, onoma – nume].

Trimis de LauraGellner, 03.03.2006. Sursa: DN



ANTROPONIMÍE s. f. 1. ramură a lingvisticii care studiază antroponimele: antroponomastică. 2. totalitatea numelor de persoane. (< fr. anthroponymie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN