- larg
- LARG, -Ă, (I) largi, adj. (II) larguri, s.n. I. adj. 1. Care ocupă o suprafaţă mare, care este extins în toate direcţiile; întins, vast. ♢ expr. În lumea largă = a) în locuri depărtate, departe; b) pretutindeni. 2. De dimensiuni mari; lat. ♢ loc. adv. Pe larg = în mod amplu, amănunţit. ♦ (Despre recipiente sau cavităţi) Cu dimensiunea transversală mare; p. ext. cuprinzător, încăpător. ♢ expr. Mână largă, se zice despre un om generos sau cheltuitor. ♦ (Despre veşminte) De o croială bogată, care permite mişcarea liberă a corpului; care este prea mare faţă de dimensiunile unei persoane. ♢ expr. A da (ceva) cu mâneci largi = a da bucuros, cu voie bună; a fi darnic. ♦ (Despre gesturi, mişcări etc.) Desfăşurat în toată amploarea. ♦ fig. Care nu este meschin, care este liber, generos, înaintat. Vederi largi. II. s.n. 1. (Articulat; urmat de determinări în genitiv care indică o suprafaţă) Întreaga suprafaţă (a unui loc); partea mai largă (a unui loc). ♦ Loc pe mare depărtat de ţărm. ♢ loc. adv. În larg = departe de ţărm, pe apă. 2. Loc deschis care se întinde departe în toate direcţiile; întindere mare, spaţiu vast. ♢ expr. A fi (sau a se simţi) la (sau în) largul său = a fi (sau a se simţi) în deplină libertate, nestingherit. – lat. largus.Trimis de LauraGellner, 17.05.2004. Sursa: DEX '98Larg ≠ îngust, strâmt, strâns, restrânsTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeLARG adj. 1. v. întins. 2. v. spaţios. 3. amplu, întins, mare. (Ştirea ocupa un spaţiu larg în ziar.) 4. întins, spaţios, vast. (Bulevarde larg.) 5. întins, lăbărţat, lărgit, lăţit. (Un pulover larg.) 6. lat, mare. (Pălărie cu boruri larg.) 7. liber, (înv. şi pop.) slobod. (O legătură prea larg.) 8. v. amplu.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeLARG adj. v. culant, darnic, generos, mări-nimos.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeLARG s. v. lărgime, lăţime.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimelarg adj. m., f. lárgă; pl. m. şi f. largiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficlarg s. n., pl. lárguriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficLAR//G1 larggă (larggi) 1) Care se întinde pe o suprafaţă mare; care are limite extinse; vast; întins. ♢ În lumea larggă pe diferite meleaguri; în depărtări. 2) Care permite să încapă mult; încăpător; spaţios. Vas larg. Cameră larggă. ♢ A descrie (sau a povesti) pe larg a descrie sau a povesti cu lux de amănunte; amănunţit. Mână larggă darnic; generos. Vederi larggi cunoştinţe profunde şi receptive faţă de nou, faţă de progres. /<lat. largusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXLARG2 larguri n. 1) Suprafaţă mare; lărgime. ♢ În larg în mare; departe de ţărm. 2) Loc deschis care se întinde departe în toate direcţiile. ♢ A fi (sau a se simţi) în largul său a fi (sau a se simţi) în deplină libertate, nestingherit. /<lat. largusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXlarg (lárgă), adj. – 1. lat. – 2. Spaţios, extins. – 3. Liber, vast, comod, încăpător. – 4. Amplu, maiestuos. – 5. Liberal, generos. – 6. (adv.) În mod amplu, cu lărgime, comod. – 7. (s.n.) Lărgime, lăţime. – 8. (s.n.) Loc deschis, spaţiu, distanţă. – 9. (s.n.) Spaţiu liber, libertate, latitudine. – 10. (s.n.) Întinsul mării. – Mr., megl. largu, istr. lǫrg. lat. largus (Puşcariu 943; Candrea-Dens., 950; REW 4912; DAR), cf. it., sp., port. largo, prov. larc, cat. llarg, fr. large, alb. largë (Philippide, II, 645). Sensurile 4, 5 şi 10 sînt împrumuturi literare din fr. large. Der. lărgime, s.f. (lăţime, amploare; spaţiu liber, latitudine, libertate); lărgămînt, s.n. (înv., lărgime, amplitudine); largheţe, s.f. (liberalitate, generozitate), din it. larghezza; lărgi, vb. (a mări; a extinde, a dilata), cf. mr. lărgescu, istr. lărjesc (după Puşcariu 943 şi Candrea-Dens., 951, dintr-un lat *largῑre, În loc de largῑri); lărgitor, adj. (măritor); lărgitoare, s.f. (măritor pentru mănuşi sau încălţăminte); prelarg, s.n. (extensiune, lărgime), cuvînt creat de Odobescu, drept paralelă la prelung. cf. alerga.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
