k

K s.m. invar. A paisprezecea literă a alfabetului limbii române, folosită în scrierea numelor proprii şi în neologisme cu caracter internaţional; sunete notate cu această literă: a) consoană oclusivă palatală (2) surdă (2), cu valoarea grupului de litere ch înainte de e şi i; b) consoană oclusivă velară surdă, cu valoarea literei c. [pr.: ca].

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



K, k s. m. invar. [cit. ca]

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



!kca/cápa]k/k-uri [cit. cá-uri]

Trimis de raduborza, 15.06.2008. Sursa: DOOM 2