juxtapune

juxtapune: JUXTAPÚNE, juxtapún, vb. III. tranz. A pune mai multe obiecte alături, unul lângă altul; a alătura. ♢ refl. şi tranz. (gram.) A (se) îmbina prin juxtapunere. – Din fr. juxtaposer (după pune).

Trimis de cata, 28.02.2002. Sursa: DEX '98

JUXTAPÚNE vb. v. alătura.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

juxtapúne vb. pune

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A JUXTAPÚNE juxtapún tranz. 1) (obiecte) A pune unul lângă altul; a aşeza alături; a alătura. 2) (părţi de propoziţie) A face să se juxtapună. /<fr. juxtaposer

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE JUXTAPÚNE se juxtapún intranz. (despre părţi de propoziţie) A se îmbina prin juxtapunere. /<fr. juxtaposer

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

JUXTAPÚNE vb. III. tr. A alătura. [P.i. juxtapún. / după fr. juxtaposer].

Trimis de LauraGellner, 16.04.2007. Sursa: DN

JUXTAPÚNE vb. tr. a pune alături; a alătura. (după fr. juxtaposer)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

juxtapunere — JUXTAPÚNERE, juxtapuneri, s.f. Acţiunea de a juxtapune şi rezultatul ei; alăturare, juxtapoziţie. ♢ (gram.) Mijloc de exprimare a raporturilor sintactice de coordonare sau de subordonare dintre elementele alcătuitoare ale unei propoziţii sau… … Dicționar Român
alătura — ALĂTURÁ, alắtur, vb. I. tranz. şi refl. A (se) aşeza alături, a (se) apropia mult; a (se) alipi. ♦ tranz. A adăuga, a anexa. ♦ tranz. fig. A compara, a confrunta. ♦ refl. A adera la o cauză, la o mişcare etc. [var.: lăturá vb. I] – Din alături … Dicționar Român
juxtapus — JUXTAPÚS, Ă, juxtapuşi, se, adj. Pus alături unul de altul; alăturat. ♢ (gram.) Legat prin juxtapunere; paratactic. – v. juxtapune. Trimis de cata, 26.02.2002. Sursa: DEX 98 JUXTAPÚS adj. (gram.) paratactic. (Construcţie juxtapus.) Trimis de… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias