- jumară
- JUMÁRĂ, jumări, s.f. 1. (Mai ales la pl.) Resturile (comestibile) rezultate din topirea slăninii, a osânzii sau a seului. 2. (La pl.) Mâncare făcută din ouă bătute şi prăjite în grăsime; papară, scrob. [pl. şi: (1) jumere] – cf. bg. ž u m e r k i, germ. S c h m a r r e n.Trimis de cata, 14.03.2002. Sursa: DEX '98jumáră s. f., pl. ("rest de la topirea slăninei") jumăriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficJUM//ÁRĂ jumarăări f. mai ales la pl. Produs alimentar obţinut prin topirea bucăţelelor de slănină (sau de carne grasă). /cf. bulg. žumerki, germ. SchmarrenTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXJUMÁRĂ s.f. (În special la pl.) Bucăţele de slănină obţinute după topirea şi stoarcerea acesteia de grăsime; se consumă rece, ca atare sau sub formă de pastă unsă pe pâine de casă, ca gustare; prin ext. jumări de ouă sau ouă-jumări = ouă amestecate în timp ce sunt prăjite, având aspect asemănător, dar fără a conţine jumări.Trimis de gal, 22.06.2005. Sursa: DGEjumáră (jumắri), s.f. – 1. Resturile rezultate din topirea slăninii porcului. – 2. Ouă bătute, papară. – var. (Banat) jumarcă. germ. din Austria Schmarren "mîncare cu ouă bătute prăjite în untură" (Philippide, Principii, 38; Tiktin; DAR), cf. mag. zsumórka, morzsóka "ouă bătute", bg. džumerki "jumări", pe care DAR îl pune în legătură poate incorect, cu rus. žimera, žomera "reziduuri". Din sb. după Conev 88. Cu al doilea sens, se foloseşte numai în Munt. şi la pl.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.