- jugula
- JUGULÁ, jugulez, vb. I. tranz. (Rar) A sugruma, a strangula, a înăbuşi. – Din fr. juguler, lat. jugulare.Trimis de cata, 13.08.2004. Sursa: DEX '98JUGULÁ vb. v. gâtui, strangula, sugruma.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimejugulá vb., ind. prez. 1 sg. juguléz, 3 sg. şi pl. juguleázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA JUGUL//Á jugulaéz tranz. rar1) A lipsi de respiraţie, strângând vâna jugulară; a gâtui; a sugruma; a strangula. 2) fig. (acţiuni, procese, activităţi etc.) A împiedica să se desfăşoare; a opri brusc din desfăşurare . /<fr. juguler, lat. jugulareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXJUGULÁ vb. I. tr. (Liv.) 1. A strangula, a sugruma. 2. A opri evoluţia unei boli, a unei epizootii etc. ♦ (fig.) A împiedica brusc o dezvoltare; a gâtui, a suprima. [< fr. juguler, cf. lat. iugulare].Trimis de LauraGellner, 12.05.2005. Sursa: DNJUGULÁ vb. tr. 1. a strangula, a sugruma. 2. a secţiona venele jugulare, în vederea scurgerii sângelui, în sacri-ficarea animalelor. 3. a opri evoluţia unei boli, a unei epizootii etc. 4. (fig.) a împiedica brusc o dezvoltare; a gâtui, a suprima. (< fr. juguler, lat. iugulare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.