jucare

JUCÁ, joc, vb. I. 1. refl. A-şi petrece timpul amuzându-se (amuza) cu diferite jocuri sau jucării; a se distra. ♢ expr. A se juca cu focul = a trata în mod uşuratic un lucru primejdios sau o problemă gravă. 2. refl. fig. A-şi bate joc, a nu da importanţa cuvenită, a nu lua în serios pe cineva sau ceva; a glumi. ♢ expr. A se juca cu sănătatea (sau cu viaţa) = a-şi neglija sănătatea, a se expune primejdiei. ♦ tranz. (Rar) A-şi bate joc de cineva; a păcăli, a hărţui, a şicana. ♢ expr. A juca festa (sau renghiul) cuiva = a face cuiva o farsă, a-l păcăli. 3. intranz. A-şi petrece timpul cu jocuri de noroc sau de societate. ♦ tranz. A pune în joc, a miza pe o carte, pe un număr etc.; fig. a-şi asuma un mare risc. 4. intranz. A participa ca jucător la o competiţie sportivă. ♦ tranz. A practica un anumit joc sportiv. 5. intranz. şi tranz. (pop.) A dansa. 6. intranz. fig. (Despre lucruri văzute în mişcare) A se mişca (sau a da impresia că se mişcă) repede şi tremurat; a vibra. ♢ expr. A-i juca (cuiva) ochii (în cap), se spune despre un om şiret sau despre un om isteţ, cu privirea ageră, inteligentă. ♦ tranz. A mişca repede, a clătina. 7. A interpreta un rol într-o piesă sau într-un film; (despre trupe de teatru) a da o reprezentaţie. ♦ tranz. A reprezenta o piesă, a prezenta un spectacol. ♢ Expr A juca un rol (important) = a avea însemnătate mare, a fi decisiv pentru cineva sau ceva. 8. intranz. A nu sta bine fixat, a se mişca; (despre piesele unei maşini, ale unui angrenaj etc.) a se deplasa într-un spaţiu restrâns. – lat. pop. jocare.

Trimis de cata, 10.03.2009. Sursa: DEX '98



JUCÁ vb. v. ademeni, amăgi, cânta, executa, intona, interpreta, încânta, înşela, minţi, momi, păcăli, prosti, purta, trişa.

Trimis de siveco, 14.10.2008. Sursa: Sinonime



jucá vb., ind. prez. 1 sg. joc , 2 sg. joci; conj. prez. 3 sg. şi pl. joáce

Trimis de siveco, 14.10.2008. Sursa: Dicţionar ortografic