joc

joc
JOC, jocuri, s.n. 1. Acţiunea de a se juca (1) şi rezultatul ei; activitate distractivă (mai ales la copii); joacă. ♢ Joc de societate = distracţie într-un grup de persoane care constă din întrebări şi răspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante. Joc de cuvinte = glumă bazată pe asemănarea de sunete dintre două cuvinte cu înţeles diferit; calambur. 2. Acţiunea de a juca (5); dans popular; p. ext. petrecere populară la care se dansează; horă. ♦ Melodie după care se joacă. ♦ fig. Mişcare rapidă şi capricioasă (a unor lucruri, imagini etc.); tremur, vibraţie. 3. Competiţie sportivă de echipă căreia îi este proprie şi lupta sportivă (baschet, fotbal, rugbi etc.) ♦ Mod specific de a juca, de a se comporta într-o întrecere sportivă. 4. Acţiunea de a interpreta un rol într-o piesă de teatru; felul cum se interpretează. ♢ Joc de scenă = totalitatea mişcărilor şi atitudinilor unui actor în timpul interpretării unui rol. 5. (Şi în sintagma joc de noroc) = distracţie cu cărţi, cu zaruri etc. care angajează de obicei sume de bani şi care se desfăşoară după anumite reguli respectate de parteneri, câştigul fiind determinat de întâmplare sau de calcul. ♢ expr. A juca un joc mare (sau periculos) ori a-şi pune capul (sau viaţa, situaţia etc.) în joc = a întreprinde o acţiune riscantă. A descoperi (sau a pricepe) jocul cuiva = a surprinde manevrele sau intenţiile ascunse ale cuiva. A face jocul cuiva = a servi (conştient sau nu) intereselor cuiva. A fi în joc = a se afla într-o situaţie critică, a fi în primejdie. ♦ (concr.) Totalitatea obiectelor care formează un ansamblu, un set folosit la practicarea unui joc (5). 6. (tehn.) Deplasare relativă maximă pe o direcţie dată între două piese asamblate, considerată faţă de poziţia de contact pe direcţia respectivă. 7. Model simplificat şi formal al unei situaţii, construit pentru a face posibilă analiza pe cale matematică a acestei situaţii. ♢ Teoria jocurilor = teorie matematică a situaţiilor conflictuale, în care două sau mai multe părţi au scopuri, tendinţe contrare. 8. (muz.; în sintagma) Joc de clopoţei = glockenspiel. – lat. jocus.
Trimis de cata, 09.02.2009. Sursa: DEX '98

JOC s. 1. v. joacă. 2. v. dans. 3. v. meci. 4. jocuri balcanice v. balcaniadă; jocuri olimpice v. olimpiadă; jocuri universitare v. universiadă. 5. interpretare. (Actorul a avut un joc magistral.)
Trimis de siveco, 09.02.2009. Sursa: Sinonime

joc s. n., pl. jócuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

JOC jocuri n. 1) Activitate fizică sau mintală desfăşurată din plăcere. ♢ joc de societate distracţie la care participă un grup de persoane lansate în dezlegarea unor probleme amuzante. joc de cuvinte efect verbal, cu caracter de glumă, obţinut prin îmbinarea unor cuvinte asemănătoare ca formă dar deosebite ca sens. A-şi bate joc de cineva a lua în râs pe cineva. 2) Distracţie (a copiilor) lipsită de griji; joacă. 3) Competiţie sportivă (de fotbal, de baschet etc.). ♢ jocuri olimpice competiţii sportive, sub formă de manifestări internaţionale de mare amploare, care au loc o dată la patru ani. 4) Dans popular. A lua la joc . 5) Petrecere cu dansuri la ţară; horă. ♢ A intra în joc a lua parte la ceva; a participa. 6) Mişcare repede şi neregulată a ceva. ♢ jocul valurilor. 7) tehn. Posibilitate (limitată) de deplasare independentă a pieselor dintr-un ansamblu. /<lat. jocus
Trimis de siveco, 02.10.2006. Sursa: NODEX

joc (jócuri), s.n.1. Acţiunea de a se juca, activitate distractivă. – 2. Acţiunea de a juca pentru a cîştiga ceva. – 3. Dans. – 4. Despre actori, acţiunea de a interpreta pe scenă un rol. – 5. La materiale textile, ape. – Mr. (a)gioc, megl., istr. joc. lat. iōcus (Puşcariu 909; Candrea-Dens., 904; REW 4588; DAR), cf. it. giuoco, prov. joc, fr. jeu, cat. jog, sp. juego, port. jogo. cf. juca. – Der. joacă, s.f. (joc, jucărie; distracţie), ca dop-doapă, ţep-ţeapă, etc. (după Tiktin şi DAR, postverbal de la a juca). Din rom. provin rut. žjok (Candrea, Elemente, 408), rus. dzok (Vasmer, I, 349).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • joc — joc; JOC; joc·u·lar; joc·u·lar·i·ty; joc·u·lar·ly; joc·u·lar·ness; joc·u·la·tor; joc·und; joc·und·ly; joc·und·ness; …   English syllables

  • JOC — ist die Abkürzung für: The Journal of Organic Chemistry Japanese Olympic Committee, das Japanische Olympische Komitee Diese Seite ist eine Begriffsklärung zur Unterscheidung mehrerer mit demselben Wort bezeichneter Begriffe …   Deutsch Wikipedia

  • joc — Mot Monosíl·lab Nom masculí …   Diccionari Català-Català

  • jóc — Mot Monosíl·lab Nom masculí …   Diccionari Català-Català

  • JOC — Juventud Obrera Cristiana Lema Un trabajo justo para todos y todas. Tipo Movimiento apostólico obrero. Fundación 1924 …   Wikipedia Español

  • jòc — juec, jo m. jeu; amusement; divertissement; intervalle entre deux pièces mécaniques ou autres > Aquela pèça a de jòc : cette pièce a du jeu. expr. metre, intrar en juec : mettre, entrer en jeu. Jogar lo jòc : jouer le jeu. Escondre son jòc :… …   Diccionari Personau e Evolutiu

  • JOC — Cette page d’homonymie répertorie les différents sujets et articles partageant un même nom.   Sigles d’une seule lettre   Sigles de deux lettres > Sigles de trois lettres   Sigles de quatre lettres …   Wikipédia en Français

  • joc — (jok) s. m. Repos du moulin. Le mettre à joc, l arrêter …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • JOC — {{#}}{{LM SigJ103}}{{〓}} {{\}}SIGLAS Y ACRÓNIMOS:{{/}} {{[}}JOC{{]}} Juventud Obrera Cristiana …   Diccionario de uso del español actual con sinónimos y antónimos

  • Joc Internacional — fue una editorial española, hoy ya desaparecida. Especializada en la publicación de juegos de tablero, de rol, de sociedad, de cartas y temáticos, fue fundada en Barcelona en 1985 por Francesc Matas Salla.[1] Joc Internacional fue una de las… …   Wikipedia Español

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”