- joben
- JOBÉN, jobenuri (jobene), s.n. Pălărie bărbătească înaltă, de formă cilindrică, tare, de obicei de culoare neagră, purtată astăzi numai la ceremonii; cilindru. – Din n. pr. Jobin.Trimis de cata, 27.04.2002. Sursa: DEX '98JOBÉN s. cilindru, (pop.) ţilindru. (Purta pe cap un joben.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimejobén s. n., pl. jobénuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficJOBÉN jobenuri n. Pălărie înaltă, cilindrică, cu boruri înguste, purtată în trecut de bărbaţi; cilindru. /Din Jobin n. pr.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXJOBÉN s.n. Pălărie bărbătească (de ceremonie) cilindrică, înaltă şi tare, de obicei neagră; cilindru. [pl. -nuri, -ne. / < Jobin – pălărier francez din Bucureşti].Trimis de LauraGellner, 11.05.2005. Sursa: DNJOBÉN s. n. pălărie bărbătească cilindrică, înaltă şi tare, neagră, purtată astăzi numai la ceremonii. (< Jobin, n. fr.)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNjobén (jobéne), s.n. – Pălărie bărbătească înaltă, cilindru. De la Jobin, pălărier francez stabilit în Bucureşti la jumătatea sec. XIX (DAR; Tagliavini, Arch. rom., XII, 221). – Der. înjobenat, adj. (cu joben).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.