jimbătură

JIMBĂTÚRĂ, jimbături, s.f. (reg.) 1. Defect de conformaţie a gurii; schimonosire. 2. fig. Încreţituri la suprafaţa unei ape. – Jimba + suf. -ătură.

Trimis de cata, 27.04.2002. Sursa: DEX '98



jimbătúră s. f., g.-d. art. jimbătúrii; pl. jimbătúri

Trimis de siveco, 24.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic