- jidănime
- jidăníme s. f., g.-d. art. jidănímeiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
jidănime
Look at other dictionaries:
jid — (jízi), s.m. – Evreu. sl. židŭ, cf. rut., pol. žyd, bg. žid gigant (DAR). Cu această formă este cuvînt rar, în Trans. de Nord şi Mold. – Der. jitcă, s.f. (evreu), cu suf. că; jidău, s.m. (Trans., evreu), prin intermediul mag. zsidó; jidaucă, s.f … Dicționar Român
