- jeli
- JELÍ, jelesc vb. IV. 1. refl. A se plânge, a se văita; a se tângui, a se căina, a se jelui (1). 2. tranz. şi intranz. A boci un mort. 3. tranz. A deplânge, a compătimi; a regreta. – Din sl. žaliti.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98JELÍ vb. 1. v. boci. 2. v. văita.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeJELÍ vb. v. căi, căina, compătimi, deplânge, plânge, pocăi, regreta.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimejelí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. jelésc, imperf. 3 sg. jeleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. jeleáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA JEL//Í jeliésc 1. tranz. 1) (morţi) A plânge cu jale conform ritualului; a boci. 2) (persoane) A trata cu compasiune; a compătimi; a deplora; a deplânge; a căina. 3) (fapte sau acţiuni) A îndura cu greu, fiind cuprins de regret; a regreta. 2. intranz. rar A plânge un mort; a boci. /<sl. žalitiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE JEL//Í mă jeliésc intranz. A-şi împărtăşi neplăcerile, jeluindu-se cuiva; a se tângui; a se plânge; a se căina; a se jelui. /<sl. žalitiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.