izotomie

izotomíe s. f., art. izotomía, g.-d. art. izotomíei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



IZOTOMÍE s.f. (bot.) 1. Tip de ramificaţie în două sau mai multe ramuri egale. 2. Diviziune a unui organ în două părţi egale. [gen. -iei. / < fr. isotomie, germ. Isotomie, cf. gr. isos – egal, tome – tăiere].

Trimis de LauraGellner, 10.05.2005. Sursa: DN



IZOTOMÍE s. f. (bot.) 1. tip de ramificaţie în două sau mai multe ramuri egale. 2. diviziune a unui organ în două părţi egale. (< fr. isotomie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN