- izogon
- IZOGÓN, -Ă, izogoni, -e, adj. (Despre figuri geometrice) Care are (două) unghiuri egale. – Din fr. isogone.Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98izogón adj. m., pl. izogóni; f. sg. izogónă, pl. izogóneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficIZOGÓN izogonă (izogoni, izogone) şi substantival (de-spre figuri geometrice) Care are toate unghiurile egale. ♢ Curba izogonă curbă pe o hartă geometrică ce uneşte punctele cu aceeaşi valoare unghiulară. /<fr. isogoneTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXIZOGÓN, -Ă adj. (Despre corpuri geometrice) Cu unghiuri egale. // s.f. izogonă – linie care trece prin punctele terestre de egală declinaţie magnetică. [var. isogon, -ă adj., s.f. / < fr. isogone].Trimis de LauraGellner, 10.05.2005. Sursa: DNIZOGÓN, -Ă I. adj. cu muchii asemănătoare sau identice. ♢ (despre corpuri geometrice) cu unghiuri egale. II. s. f. linie care uneşte punctele terestre cu aceeaşi declinaţie magnetică. (< fr. isogone)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.