ipotecă

ipotecă
IPOTÉCĂ, ipoteci, s.f. Drept real pe baza căruia creditorul poate vinde bunul imobil primit în garanţie de la debitor, în cazul când acesta nu îşi plăteşte în termen datoria. – Din fr. hypothèque.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

IPOTÉCĂ s. (jur.) (pop.) zălog. (Are o ipotecă pe casă.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ipotécă s. f., g.-d. art. ipotécii; pl. ipotéci
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IPOTÉ//CĂ ipotecăci f. Garanţie acordată unui creditor, prin care acesta are dreptul real asupra unui bun imobiliar (egal în valoare cu un împrumut) care aparţine debitorului. /<fr. hypothéque, lat. hypoteca
Trimis de siveco, 26.05.2005. Sursa: NODEX

IPOTÉCĂ s.f. Drept real care grevează un imobil, un teren etc. al cărui proprietar l-a dat ca garanţie creditorului său; faptul de a ipoteca. [cf. fr. hypothèque, lat. hypoteca, gr. hypoteke].
Trimis de LauraGellner, 10.05.2005. Sursa: DN

IPOTÉCĂ s. f. mod de garantare cu bunuri imobiliare (clădiri, terenuri etc.) a unui credit. (< fr. hypothèque, lat. hypotheca, gr. hypotheke)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

ipotécă (ipotéci), s.f. – Drept pe baza căruia creditorul poate vinde bunul imobil primit în garanţie. gr. ὑποθήϰη (sec. XIX), şi apoi din fr. hypothèque. – Der. (h)ipoteca, vb. (a pune ipotecă); (h)ipotecar, adj. (care are drept de ipotecă).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • ipoteca — IPOTECÁ, ipotechez, vb. I. tranz. A supune un bun imobil unei ipoteci. – Din fr. hypothéquer. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  IPOTECÁ vb. (jur.) (înv.) a supune. (A ipoteca un imobil.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • ipoteca — i·po·tè·ca s.f. 1a. CO TS dir. diritto reale di garanzia che dà facoltà a un creditore, in caso di inadempimento del debitore, di recuperare il credito vendendo beni immobili o beni mobili iscritti in un pubblico registro che il debitore stesso… …   Dizionario italiano

  • ipoteca di primo grado —   E la prima ipoteca iscritta su un bene immobile. Uno stesso bene infatti può essere assoggettato a più ipoteche, ciascuna definita da un grado, che stabilisce la priorità con la quale i diversi creditori ipotecari potranno soddisfarsi sul bene… …   Glossario di economia e finanza

  • ipoteca — {{hw}}{{ipoteca}}{{/hw}}s. f. Diritto reale di garanzia costituito a favore di un creditore su determinati beni, per assicurargli l adempimento di una obbligazione | (fig.) Mettere un –i, una seria –i, su qlco., essere prossimo a ottenerla.… …   Enciclopedia di italiano

  • ipotecá — vb., ind. prez. 1 sg. ipotechéz, 3 sg. şi pl. ipotecheázã; conj. prez. 3 sg. şi pl. ipotechéze …   Romanian orthography

  • ipotécã — s. f., g. d. art. ipotécii; pl. ipotéci …   Romanian orthography

  • ipoteca — pl.f. ipoteche …   Dizionario dei sinonimi e contrari

  • ipoteca —   E la garanzia reale a favore dell istituto di credito, che grava sull immobile fino a quando il debito non viene completamente estinto …   Glossario di economia e finanza

  • ipoteca — s. f. 1. garanzia 2. (fig.) impegno, obbligo …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • ipotèca — ipoutèco f. hypothèque ; handicap, infirmité …   Diccionari Personau e Evolutiu

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”