- ipochimen
- IPOCHÍMEN (IPOCHIMÉN), ipochimeni, s.m. (înv.; azi ir.) Persoană, individ, ins. – Din ngr. ipokímenon.Trimis de gall, 08.10.2007. Sursa: DEX '98IPOCHÍMEN s. v. chip, faţă, figură, individ, ins, om, persoană.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeipochímen s. m., pl. ipochímeniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficipochímen (ipochímeni), s.m. – Persoană, individ. – Mr. ipuchimen. ngr. ὑποϰείμενον (DAR; Gáldi 200). sec. XVIII, înv.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.