ionic

ionic
IÓNIC1, -Ă, ionici, -ce, adj., s.n., s.m. 1. adj., s.n. (Stil, ordin etc. arhitectonic) caracterizat prin coloane zvelte cu capitelul împodobit cu volute. 2. adj. (Despre construcţii sau elemente arhitectonice) Care ţine de ionic1 (1), care se referă la ionic1; în stil ionic1. 3. s.m., adj.m. (Picior de vers antic) format din patru silabe, două lungi şi două scurte. [pr.: i-o-] – Din fr. ionique.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

IÓNIC2, -Ă, ionici, -ce, adj. Care aparţine ionilor, care se referă la ioni. [pr.: i-o-] – Din fr. ionique.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

iónic (din Ionia) adj. m., (vers.) s. m. (sil. i-o-), pl. iónici; f. sg. iónică, pl. iónice
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

iónic (fiz.) adj. m. (sil. i-o-), pl. iónici; f. sg. iónică, pl. iónice
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IÓNI//C1 ioniccă (ionicci, ionicce) 1): Stil (sau ordin) ionic unul dintre cele trei stiluri (sau ordine) ale vechii arhitecturi greceşti, caracterizat prin coloane zvelte cu capitel împodobit cu două volute laterale. 2) (despre versuri) Care constă din patru silabe, dintre care două sunt lungi şi două sunt scurte. [Sil. i-o] /<lat. ionicus, fr. ionique
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

IÓNI//C2 ioniccă (ionicci, ionicce) Care ţine de ioni; propriu ionilor. /<fr. ionique
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

IÓNIC1, -Ă adj. Ordin ionic = ordin arhitectonic cu coloane zvelte, având capitelul împodobit cu volute, iar friza continuată şi decorată cu basoreliefuri. [pron. i-o-. / cf. lat. ionicus, fr. ionique].
Trimis de LauraGellner, 12.08.2006. Sursa: DN

IÓNIC2, -Ă adj. Care se referă la ioni. [< fr. ionique].
Trimis de LauraGellner, 12.08.2006. Sursa: DN

IÓNIC s.n. Picior de vers antic alcătuit din două silabe lungi şi două scurte. [< lat. ionicus].
Trimis de LauraGellner, 12.08.2006. Sursa: DN

IÓNIC1, -Ă I. adj. 1. ordin ionic = ordin arhitectonic cu coloane zvelte şi capitelul cu două volute laterale. ♢ (despre elemente arhitectonice, clădiri) în stil ionic. 2. (muz.) mod ionic = mod melodic a cărui scară muzicală coincide cu aceea a modului major natural. II. s. m. picior de vers antic format din două silabe lungi şi două scurte. ♢ (adj.) ritmul corespunzător. (< fr. ionique, lat. ionicus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

IÓNIC2, -Ă adj. care se referă la ioni. (< fr. ionique)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую
Synonyms:


Look at other dictionaries:

  • Ionic — or Ionian may refer to:In science: * Ion, in physics and chemistry, an atom or group of atoms with a net electric charge ** Ionic bond, a type of chemical bond involving ions ** Ionic compound, a chemical compound in which ions are held together… …   Wikipedia

  • Ionic — I*on ic, a. [L. Ionicus, Gr. ?, fr. ? Ionia.] [1913 Webster] 1. Of or pertaining to Ionia or the Ionians. [1913 Webster] 2. (Arch.) Pertaining to the Ionic order of architecture, one of the three orders invented by the Greeks, and one of the five …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Ionic — I*on ic, n. 1. (Pros.) (a) A foot consisting of four syllables: either two long and two short, that is, a spondee and a pyrrhic, in which case it is called the {greater Ionic}; or two short and two long, that is, a pyrrhic and a spondee, in which …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Ionic — [ī än′ik] adj. [L Ionicus < Gr Iōnikos] 1. of Ionia or its people or culture; Ionian 2. of Ionic (the language variety) 3. designating or of a classical (Greek or Roman) order of architecture, distinguished by ornamental scrolls (spiral… …   English World dictionary

  • ionic — i*on ic a. (Chem.) Of or pertaining to ions; composed of ions, containing ions, or breaking down into ions when dissolved in a polar solvent; as, an ionic solution will conduct a current of electricity. Opposite of {nonionic}. [PJC] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Ionic — pertaining to Ionia, 1570s of music; 1580s of architecture, from L. Ionicus, from Gk. Ionikos (see IONIAN (Cf. Ionian)) …   Etymology dictionary

  • ionic — pertaining to ions, 1890, from ION (Cf. ion) + IC (Cf. ic) …   Etymology dictionary

  • ionic — [ī än′ik] adj. of, or being in the form of, an ion or ions …   English World dictionary

  • Ionic — /uy on ik/, adj. 1. Archit. noting or pertaining to one of the five classical orders that in ancient Greece consisted of a fluted column with a molded base and a capital composed of four volutes, usually parallel to the architrave with a pulvinus …   Universalium

  • Ionic — 1. adjective a) of or related to Ionians b) of an order of classical Greek architecture; the Ionic order 2. noun A sub dialect of the Attic Ionic dialectal group of …   Wiktionary

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”