- involucru
- INVOLÚCRU, involucre, s.n. (bot.) 1. Totalitatea frunzişoarelor care se găsesc la baza unor flori sau a unor inflorescenţe. 2. Lamă care înveleşte pălăria tânără a unor ciuperci, înainte ca aceasta să iasă din pământ. – Din fr. involucre, lat. involucrum.Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98involúcru s. n. (sil. -cru), art. involúcrul; pl. involúcreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficINVOLÚCR//U involucrue n. Totalitate de frunzuliţe de la baza unei flori sau a unei inflorescenţe. /<fr. involucre, lat. involucrumTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXINVOLÚCRU s.n. (bot.) 1. Totalitatea bracteelor de la baza unei umbele sau dimprejurul unui capitul. 2. Lamă care înveleşte pălăria unor ciuperci înainte de a ieşi din pământ. [< fr. involucre, cf. lat. involucrum – învelitoare].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNINVOLÚCRU s. n. 1. totalitatea bracteelor de la baza unei umbele sau dimprejurul unui capitul. 2. membrană care înveleşte pălăria unor ciuperci înainte de a ieşi din pământ. (< fr. involucre, lat. involucrum)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.