- antinomie
- ANTINOMÍE, antinomii, s.f. Contradicţie aparent insolubilă între două teze, două legi sau două principii (filozofice), care se exclud reciproc şi care totuşi pot fi demonstrate, fiecare în parte, la fel de concludent. – Din fr. antinomie, lat. antinomia.Trimis de ana_zecheru, 19.02.2008. Sursa: DEX '98antinomíe s. f., art. antinomía, g.-d. art. antinomíei; pl. antinomíi, art. antinomíileTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficANTINOMÍ//E antinomiei f. Contradicţie între două teze care se exclud reciproc şi care sunt considerate la fel de adevărate. [G.-D. antinomiei] /<lat. antimonia, fr. antimonieTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXANTINOMÍE s.f. Contradicţie categorică între două legi, două teze sau principii filozofice care se exclud reciproc şi care, în caz că nu se ţine seamă de realitatea obiectivă, pot fi în egală măsură demonstrate logic. v. paradox. \{gen. -iei. / < fr. antinomie, cf. it., lat., gr. antinomia < gr. anti – contra, nomos – lege].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNANTINOMÍE s. f. contradicţie categorică între două legi, teze sau principii ce se exclud reciproc. (< fr. antinomie, lat. antinomia)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.