- interpola
- INTERPOLÁ, interpolez, vb. I. tranz. 1. A introduce, a intercala într-un text cuvinte sau fraze care nu aparţin originalului, pentru a-l explica, a-l completa etc. 2. (mat.) A intercala într-un şir de valori cunoscute una sau mai multe mărimi determinate sau estimate. – Din fr. interpoler, lat. interpolare.Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98interpolá vb., ind. prez. 1 sg. interpoléz, 3 sg. şi pl. interpoleázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA INTERPOL//Á interpolaéz tranz. 1) (cuvinte, fraze, fragmente) A introduce într-un text, pentru a-l explica sau pentru a-l completa. 2) mat. (termeni şi valori intermediare) A intercala într-o serie de valori şi de termeni cunoscuţi pentru a calcula expresia analitică aproximativă a funcţiei pentru valorile unei variabile. /<fr. interpoler, lat. interpolareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXINTERPOLÁ vb. I. tr. 1. A insera cuvinte sau fraze în textul unui manuscris sau al unui act care nu aparţin textului respectiv. 2. (mat.) A intercala într-un şir de valori cunoscute unul sau mai mulţi termeni determinaţi prin calcul. ♦ A determina valoarea unei funcţii într-un punct al unui interval, cunoscând valoarea ei în extremităţile intervalului. [< fr. interpoler, it., lat. interpolare].Trimis de LauraGellner, 06.05.2005. Sursa: DNINTERPOLÁ vb. tr. 1. a insera cuvinte, fraze care nu aparţin textului respectiv, în textul unui manuscris. 2. (mat.) a intercala într-un şir de valori cunoscute una sau mai multe valori determinate prin calcul. ♢ a determina valoarea unei funcţii într-un punct al unui interval, cunoscând valoarea ei în extremităţile intervalului. (< fr. interpoler, lat. interpolare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.