- intendent
- INTENDÉNT, -Ă, intendenţi, -te, subst. 1. s.m. şi f. (În unele ţări) Persoană însărcinată cu îngrijirea sau administrarea unei instituţii, a unei case etc. 2. s.m. (În trecut) Ofiţer din serviciul intendenţei. [var.: intendánt s.m.] – Din fr. intendant, lat. intendens, -ntis.Trimis de valeriu, 05.08.2006. Sursa: DEX '98INTENDÉNT s. v. administrator.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeintendént s. m., pl. intendénţiTrimis de siveco, 05.08.2006. Sursa: Dicţionar ortograficINTENDÉN//T intendenttă (intendentţi, intendentte) m. şi f. Administrator al unei instituţii sau al unui local. /<fr. intendant, lat. intendens, intendentntisTrimis de siveco, 05.08.2006. Sursa: NODEXINTENDÉNT, -Ă s.m. şi f. Administrator al unei case, al unui local etc. // s.m. Ofiţer din serviciul intendenţei. [var. intendant s.m. / < fr. indendant].Trimis de LauraGellner, 05.08.2006. Sursa: DNINTENDÉNT, -Ă I. s. m. f. (în unele ţări) administrator al unei case, al unui local etc. II. s. m. ofiţer din seviciul intendenţei. (< fr. intendant, lat. intendents)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.