insultare

insultare
INSULTÁRE, insultări, s.f. Acţiunea de a insulta şi rezultatul ei; insultă. – v. insulta.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

INSULTÁRE s. v. jignire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

insultáre s. f., g.-d. art. insultării; pl. insultări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

INSULTÁRE s.f. Acţiunea de a insulta şi rezultatul ei; jignire. [< insulta].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • insultare — v. tr. [dal lat. insultare, der. di saltare, propr. saltare su, o contro , col pref. in in 1 ]. [recare volontariamente grave offesa a qualcuno o a qualcosa con parole o atti ingiuriosi: i. i propri colleghi ] ▶◀ ingiuriare, insolentire,… …   Enciclopedia Italiana

  • insultare — in·sul·tà·re v.tr. e intr. 1. v.tr. AU offendere gravemente con parole o atti ingiuriosi o sprezzanti: insultare un amico, insultare la memoria, il buon nome di qcn. Sinonimi: ingiuriare, oltraggiare, svillaneggiare, vilipendere. 2. v.tr. OB… …   Dizionario italiano

  • insultare — {{hw}}{{insultare}}{{/hw}}A v. tr. Rivolgere offesa grave a qlcu. o qlco.; SIN. Ingiuriare, insolentire, offendere, oltraggiare. B v. intr.  ( aus. avere ) (poet.) Essere offensivo | Irridere, schernire: insultare ai deboli …   Enciclopedia di italiano

  • insultare — v. tr. ingiuriare, insolentire, offendere, oltraggiare, schernire, vilipendere, vituperare, svillaneggiare CONTR. elogiare, encomiare, esaltare, lodare, ossequiare …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • insulter — [ ɛ̃sylte ] v. tr. <conjug. : 1> • insulter à « braver » 1352; lat. insultare, proprt « faire assaut contre » I ♦ Vx Attaquer, assaillir. « l écume insultant le rocher » (Hugo). II ♦ Mod. 1 ♦ (1611) Attaquer (qqn) par des propos ou des… …   Encyclopédie Universelle

  • Insult — Schub; Anfall * * * In|sụlt 〈m. 1〉 1. 〈Rechtsw.〉 Beleidigung, Beschimpfung; Sy Insultation 2. 〈Med.〉 Anfall, Schädigung, Verletzung [<frz. insulte „Beleidigung“; zu lat. insultare „verspotten“] * * * In|sụlt, der; [e]s, e [mlat. insultus =… …   Universal-Lexikon

  • ИНСУЛЬТ — (фр. insulte). Оскорбление, нападение действием или словами с заранее обдуманным намерением оскорбить. Словарь иностранных слов, вошедших в состав русского языка. Чудинов А.Н., 1910. инсульт (лат. insultare скакать, прыгать) острое нарушение… …   Словарь иностранных слов русского языка

  • insultar — (Del lat. insultare, saltar contra alguno.) ► verbo transitivo Dirigir insultos o expresiones ofensivas a una persona: ■ fue un momento muy violento cuando le insultó delante de todos. SINÓNIMO denostar sosañar * * * insultar (del lat.… …   Enciclopedia Universal

  • insultieren — verleumden; verunglimpfen; herabwürdigen; beleidigen; herabsetzen; beschimpfen; dissen (umgangssprachlich) * * * in|sul|tie|ren 〈V. tr.; hat〉 beleidigen, beschimpfen, angreifen [<lat. insultare „verspotten“] * * * …   Universal-Lexikon

  • insult — [16] The sult of insult comes from a word that meant ‘jump’. Its source was Latin insultāre ‘jump on’, a compound verb based on saltāre ‘jump’. This was a derivative of salīre ‘jump’, source in one way or another of English assail, assault,… …   The Hutchinson dictionary of word origins

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”