institutor

institutor
INSTITUTÓR, -OÁRE, institutori, -oare, s.m. şi f. (În trecut) Învăţător (la oraş). – Din fr. instituteur, lat. institutor.
Trimis de valeriu, 29.02.2008. Sursa: DEX '98

INSTITUTÓR s. dascăl, (peior.) belfer.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

institutór s. m., pl. institutóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

INSTITUTÓR, -OÁRE s.m. şi f. (În trecut) 1. Grad în învăţământul elementar, superior învăţătorului, dat mai ales celor care predau la oraş. 2. Persoană care se ocupa de instruirea unui copil. [cf. fr. instituteur].
Trimis de LauraGellner, 06.05.2005. Sursa: DN

INSTITUTÓR, -OÁRE s. m. f. (în trecut) învăţător (la oraş). (< fr. instituteur, lat. institutor)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • institutor — institutor, ra (Del lat. institūtor, ōris). 1. adj. Que instituye. U. t. c. s.) 2. m. Col. Profesor, pedagogo, maestro …   Diccionario de la lengua española

  • Institutor — In sti*tu tor, n. [L.: cf. F. instituteur.] [1913 Webster] 1. One who institutes, founds, ordains, or establishes. [1913 Webster] 2. One who educates; an instructor. [Obs.] Walker. [1913 Webster] 3. (Episcopal Church) A presbyter appointed by the …   The Collaborative International Dictionary of English

  • institutor — index author (originator) Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 …   Law dictionary

  • institutor — instìtūtor m DEFINICIJA 1. onaj koji osniva fondaciju; utemeljitelj 2. crkv. onaj koji postavlja svećenika u župu ili crkvu ETIMOLOGIJA vidi institut …   Hrvatski jezični portal

  • Institutor — El institutor (lat. institūtor, ōris) o la institutriz (fr. institutrice < lat. institutrix) es la persona encargada de la educación e instrucción de niños y niñas, usualmente dentro del hogar doméstico. Actualmente este término ha sido… …   Wikipedia Español

  • institutor — ► adjetivo/ sustantivo 1 Que instituye. SINÓNIMO instituidor ► sustantivo masculino 2 Colombia ENSEÑANZA Profesor, maestro, persona que enseña. * * * institutor, a (del lat. «institūtor, ōris») 1 adj. y n. Se aplica al que instituye. ≃… …   Enciclopedia Universal

  • institutor — /in sti tooh teuhr, tyooh /, n. 1. a person who institutes or founds. 2. Prot. Episc. Ch. a person who institutes a minister into a parish or church. Also, instituter. [1540 50; < LL institutor, equiv. to institu , s. of instituere to INSTITUTE + …   Universalium

  • Institutor — In|sti|tu|tor der; s, ...oren <aus gleichbed. spätlat. institutor> (veraltet) Stifter; Lehrer, Erzieher; Vorgesetzter …   Das große Fremdwörterbuch

  • institutor — üd.ə(r), ütə noun ( s) Etymology: Latin, from institutus (past participle) + or : one that institutes: as a …   Useful english dictionary

  • institutor — noun see institute I …   New Collegiate Dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”