insaţietate

insaţietate: INSAŢIETÁTE s.f. (Rar) Lăcomie; (fig.) aviditate, nesaţ; (rar) insaţiabilitate. [pr.: -li-e-] – In¹- + saţietate.

Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98

insaţietáte s. f., g.-d. art. insaţietăţii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

INSAŢIETÁTE s.f. Insaţiabilitate. [pron. -ţi-e-. / < it. insazietà].

Trimis de LauraGellner, 02.08.2006. Sursa: DN

INSAŢIETÁTE s. f. poftă excesivă de mâncare, lăcomie. (fig.) aviditate, nesaţ; insaţiabilitate. (< it. insazietá)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

insaţiabilitate — INSAŢIABILITÁTE s.f. (Rar) Insaţietate. [pr.: ţi a ] – Din fr. insatiabilité. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 INSAŢIABILITÁTE s. v. lăcomie, nesaţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime insaţiabilitáte s. f. (sil. ţi a ) … Dicționar Român
insazietà — in·sa·zie·tà s.f.inv. BU il non essere sazio; fig., l essere inappagato, insoddisfatto {{line}} {{/line}} DATA: sec. XIV. ETIMO: dal lat. insatietāte(m), v. anche sazietà … Dizionario italiano
saţ — s.n. (pop.) Senzaţia celui sătul; saturare, îndestulare. ♢ loc. adj. şi adv. Fără saţ = lacom, nesăţios; fig. nepotolit, neistovit. ♢ expr. A ţine (sau a i ţine, a i fi cuiva) (de) saţ = a potoli cuiva foamea pentru mai mult timp. A şi ţine saţul … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias