- inhibiţie
- INHIBÍŢIE, inhibiţii, s.f. 1. Proces fundamental al activităţii nervoase, opus excitaţiei, care se manifestă prin diminuarea, frânarea sau suprimarea efectelor excitaţiei. 2. (chim.) Fenomen de oprire, de întârziere sau de micşorare a vitezei de desfăşurare a unei reacţii chimice cu ajutorul inhibitorilor. – Din fr. inhibition, lat. inhibitio.Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98INHIBÍŢIE s. inhibare.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeinhibíţie s. f. (sil. -ţi-e), art. inhibíţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. inhibíţiei; pl. inhibíţii, art. inhibíţiile (sil. -ţi-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficINHIBÍŢI//E inhibiţiei f. Proces de inhibare a anumitor activităţi fiziologice, a anumitor reacţii chimice. [G.-D. inhibiţiei] /<fr. inhibition, lat. inhibitio, inhibiţieonisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXINHIBÍŢIE s.f. Actul de a (se) inhiba; frânare, suprimare pe cale nervoasă a unei funcţii. ♦ (chim.) Oprire sau încetinire a unei reacţii cu ajutorul inhibitorilor. [gen. -iei, var. inhibiţiune s.f. / cf. fr. inhibition].Trimis de LauraGellner, 03.05.2005. Sursa: DNINHIBÍŢIE s. f. 1. faptul de a (se) inhiba; suprimare pe cale nervoasă a unei funcţii. 2. (chim.) oprire sau încetinire a unei reacţii cu ajutorul inhibitorilor. (< fr. inhibition, lat. inhibitio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.