- inginer
- INGINÉR, -Ă, ingineri, -e, s.m. şi f. Specialist cu o pregătire tehnică şi teoretică obţinută într-un institut de învăţământ superior, care prestează o activitate tehnică de proiectare, de cercetare, de organizare şi de conducere a proceselor tehnologice dintr-o întreprindere; titlu deţinut de această persoană. – Din it. ingegnere. cf. rus. i n j e n e r, fr. i n g é n i e u r, germ. I n g e n i e u r.Trimis de valeriu, 08.07.2008. Sursa: DEX '98inginér s. m., pl. inginériTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficINGINÉR ingineră (ingineri, inginere) m. şi f. Specialist cu studii tehnice superioare apt să efectueze şi să dirijeze diferite lucrări (de proiectare, de construire, de exploatare etc.). /<fr. ingénieurTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXINGINÉR s.m. Diplomat al unei şcoli superioare politehnice sau al unui institut cu caracter tehnic care organizează şi conduce procesele tehnologice într-o întreprindere. [< fr. ingénieur, it. ingegnere, germ. Ingenieur].Trimis de LauraGellner, 31.07.2006. Sursa: DNINGINÉR, -Ă s. m. f. specialist cu calificare superioară care organizează şi conduce procesele tehnologice într-o întreprindere. (< it. ingegnere, fr. ingénieur, germ. Ingenieur)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNinginér (inginéri), s.m. – 1. Specialist cu pregătire tehnică şi teoretică în urma absolvirii unei facultăţi. it. ingegnero (sec. XIX). – Der. inginereasă, s.f. (nevastă de inginer; femeie inginer); inginerie, s.f.; ingineresc, adj.; inginereşte, adv.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
