- inerţie
- INERŢÍE, inerţii, s.f. 1. (fiz.) Proprietate a corpurilor de a-şi păstra starea de repaus sau de mişcare în care se află atât timp cât nu sunt supuse acţiunii unei forţe exterioare. 2. Proprietate a unui sistem fizico-chimic sau tehnic de a reacţiona slab sau cu întârziere la acţiunea factorilor externi. 3. fig. Tendinţa unei persoane sau a unei colectivităţi de a rămâne în repaus, în inactivitate; lipsă de energie, indolenţă, apatie. 4. (med.; în sintagma) Inerţie uterină = lipsă de contracţie şi retractare a muşchiului uterin după naştere. – Din fr. inertie, lat. inertia.Trimis de valeriu, 21.02.2008. Sursa: DEX '98Inerţie ≠ activitateTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeINERŢÍE s. 1. v. imobilitate. 2. (chim.) inactivitate. (inerţie unei substanţe.) 3. v. inactivitate. 4. v. indiferenţă.Trimis de siveco, 25.03.2008. Sursa: Sinonimeinerţíe s. f., art. inerţía, g.-d. art. inerţíei; pl. inerţíi, art. inerţíileTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficINERŢÍ//E inerţiei f. 1) fiz. Proprietate a corpurilor de a-şi menţine starea de repaos sau de mişcare atâta timp cât asupra lor nu acţionează o forţă exterioară. 2) chim. Proprietate a unor substanţe de a nu reacţiona cu alte substanţe. 3) fig. Lipsă totală de activitate, de energie intelectuală sau morală; lâncezeală. [G.-D. inerţiei] /<fr. inertie, lat. inertiaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXINERŢÍE s.f. 1. Proprietate a corpurilor în virtutea căreia ele îşi păstrează starea de mişcare sau de repaus în care se află atâta timp cât nu sunt supuse acţiunii unei forţe exterioare. 2. Calitate a unor corpuri de a nu reacţiona faţă de alte substanţe. ♦ (med.) Inerţie uterină = lipsă de contracţie şi de retractare a muşchiului uterin după naştere. 3. (fig.) Înclinare către inactivitate; indolenţă, apatie. [gen. -iei. / cf. fr. inertie, it. inerzia, lat. inertia].Trimis de LauraGellner, 29.07.2006. Sursa: DNINERŢÍE s. f. 1. stare de inactivitate, de pasivitate, indulgenţă, apatie. o inerţie uterină = lipsă de contracţie şi de retractare a muşchiului uterin după naştere. 2. proprietate a corpurilor de a-şi păstra starea de mişcare sau de repaus în care se află, atâta timp cât nu sunt supuse acţiunii unei forţe exterioare. 3. proprietate a unui sistem fizico-chimic, sau tehnic de a reacţiona slab, sau cu întârziere la acţiunea factorilor externi. 4. (fig.) tendinţa de a rămâne în activitate; indolenţă, apatie. (< fr. inertie, lat. inertia)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.