indiviz

INDIVÍZ, -Ă, indivizi, -e, adj. (jur.; despre bunuri) Care se găseşte în stare de indiviziune. ♦ (Despre oameni) Care posedă o proprietate în indiviziune. – Din fr. indivis, lat. indivisus.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



indivíz adj. m., pl. indivízi; f. sg. indivíză, pl. indivíze

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



INDIVÍZ indiviză (indivizi, indivize) 1) (despre bunuri) Care nu se poate împărţi. 2) (despre persoane) Care posedă o proprietate în indiviziune. /<lat. indivisus, fr. indivis

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



INDIVÍZ, -Ă adj. (jur.; despre bunuri) Care este în indiviziune. ♦ (Despre persoane) Care posedă o proprietate în indiviziune. [cf. fr. indivis, lat. indivisus].

Trimis de LauraGellner, 29.07.2006. Sursa: DN



INDIVÍZ, -Ă adj. (jur.; despre bunuri) care este în indiviziune; nedivizat, întreg. ♢ (despre persoane) care posedă o proprietate în indiviziune. (< fr. indivis, lat. indivisus)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN