inconştienţă

inconştienţă
INCONŞTIÉNŢĂ s.f. 1. Lipsă sau pierdere a cunoştinţei, care apare în diferite boli neuropsihice. 2. Lipsa unei atitudini conştiente, raţionale fată de realitatea înconjurătoare; stare sufletească în care omul nu-şi dă seama de actele sale. [pr.: -şti-en-] – Din fr. inconscience (după inconştient).
Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98

INCONŞTIÉNŢĂ s. 1. v. leşin. 2. v. iresponsabilitate.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

inconştiénţă s. f. (sil. -şti-en-), g.-d. art. inconştiénţei
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

INCONŞTIÉNŢĂ f. 1) Stare patologică constând în pierderea conştiinţei. 2) Lipsă de conştiinţă clară, de judecată (în ceea ce face). [G.-D. inconştienţei; Sil. -con-şti-en-] /<fr. inconscience
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

INCONŞTIÉNŢĂ s.f. 1. Pierdere a cunoştinţei. 2. Lipsa unei atitudini conştiente faţă de realitatea înconjurătoare. [pron. -şti-en-. / cf. fr. inconscience].
Trimis de LauraGellner, 28.07.2006. Sursa: DN

INCONŞTIÉNŢĂ s. f. 1. lipsă sau pierdere a cunoştinţei. 2. lipsa unei atitudini conştiente faţă de realitatea înconjurătoare. (< fr. inconscience)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • bea — BEA, beau, vb. II. 1. tranz. (Adesea fig.) A înghiţi un lichid. ♢ expr. A bea paharul până n fund = a îndura un necaz, o durere până la capăt. 2. intranz. spec. A consuma băuturi alcoolice. ♢ expr. (fam.) A bea în sănătatea (sau în cinstea,… …   Dicționar Român

  • leşin — LEŞÍN, leşinuri, s.n. 1. Pierdere subită şi trecătoare a cunoştinţei, fără oprirea inimii şi a mişcărilor respiratorii, provocată de o anemie a creierului, ca urmare a unei stări maladive, a unor eforturi fizice mari, a unei emoţii puternice… …   Dicționar Român

  • semiinconştienţă — SEMIINCONŞTIÉNŢĂ s. f. stare de relativă inconştienţă. (< semi + inconştienţă) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • aerofagie — AEROFAGÍE s.f. Act reflex caracterizat prin înghiţirea, odată cu saliva sau cu alimente ingerate, a unei cantităţi mari de aer1 (ducând la tulburări organice). [pr.: a e ] – Din fr. aérophagie. Trimis de ana zecheru, 18.08.2002. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • confabulaţie — CONFABULÁŢIE, confabulaţii s.f. Simptom în unele boli mintale, care constă în prezentarea inconştientă a unor fapte imaginare; mitomanie. – Din fr. confabulation. Trimis de Joseph, 22.05.2004. Sursa: DEX 98  CONFABULÁŢIE s. v. mitomanie. Trimis… …   Dicționar Român

  • enurezis — ENURÉZIS s.n. Boală care se manifestă prin pierderea necontrolată a urinei; incontinenţă urinară. – După fr. énurèse. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ENURÉZIS s. (med.) incontinenţă urinară. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • epistemă — epistémă s. f., g. d. art. epistémei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  EPISTÉMĂ s. f. (fil.) schemă, configuraţie inconştientă care ar sta la baza cunoaşterii. (< gr. episteme) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • eroare — EROÁRE, erori, s.f. 1. Cunoştinţă, idee, părere, opinie greşită; ceea ce e greşit; greşeală. ♢ expr. A induce (pe cineva) în eroare = a înşela, a amăgi. 2. Falsă reprezentare asupra unei situaţii de fapt ori asupra existenţei unui act normativ. ♢ …   Dicționar Român

  • fetişism — FETIŞÍSM s.n. Faptul de a venera fetişuri, cultul fetişurilor. ♦ fig. Veneraţie exagerată, lipsită de discernământ, faţă de o idee, de un principiu etc. – Din fr. fétichisme. Trimis de LauraGellner, 21.04.2009. Sursa: DEX 98  FETIŞÍSM s. v.… …   Dicționar Român

  • imago — IMÁGO s.f. Nume generic pentru stadiul adult al insectelor – din fr. imago. Trimis de baron, 22.12.2002. Sursa: DEX 98  imágo s. f. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  IMÁGO s.f.invar. Forma adultă la insecte. [< fr …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”