- inchiziţie
- INCHIZÍŢIE s.f. Instituţie a Bisericii catolice care judeca pe cei acuzaţi de erezie şi pe cei care îşi manifestau sub orice formă ostilitatea sau nesupunerea faţă de biserica catolică. – Din fr. inquisition, lat. inquisitio.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98inchizíţie s. f. (sil. -ţi-e), art. inchizíţia (sil. -ţi-a), g.-d. inchizíţii, art. inchizíţieiTrimis de siveco, 27.07.2006. Sursa: Dicţionar ortograficINCHIZÍŢIE f. 1) (în sec. XIII-XIX) Instituţie a bisericii romano-catolice care judeca pe cei acuzaţi de erezie sau de nesupunere faţă de biserică şi care este vestită prin sentinţele sale de o mare cruzime. 2) fig. Atitudine de inchizitor. /<fr. inquisition, lat. inquisitio, inchiziţieonisTrimis de siveco, 27.07.2006. Sursa: NODEXINCHIZÍŢIE s.f. Instituţie ecleziastică, cu prerogative judiciare şi penale, vestită prin sentinţele sale de o mare cruzime şi instituită de biserica romano-catolică (în sec. XIII-XIX) pentru a stăpâni pe aşa-numiţii eretici şi mai ales pentru a oprima pe cei care se opuneau exploatării feudale şi asupririi bisericii. [gen. -iei, var. inchiziţiune s.f. / cf. it. inquisizione, fr. inquisition, lat. inquisitio].Trimis de LauraGellner, 27.07.2006. Sursa: DNINCHIZÍŢIE s. f. instituţie ecleziastică cu prerogative judiciare şi penale, vestită prin sentinţele sale de o mare cruzime, instituită de biserica romano-catolică pentru lupta împotriva ereticilor. ♢ (fig.) anchetă arbitrară, severă. (< fr. inquisition, lat. inquisitio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.