imoralism

imoralism
IMORALÍSM s.n. Teorie care contestă valoarea normelor şi judecăţilor morale dintr-o epocă dată, negând prin aceasta morala însăşi. – Din fr. immoralisme.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

imoralísm s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IMORALÍSM n. Concepţie care promovează nerespectarea principiilor şi normelor morale. /<fr. immoralisme
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

IMORALÍSM s.n. Concepţie (susţinută mai ales de Nietzsche şi Gide) care preconizează încălcarea şi negarea normelor şi a principiilor morale. ♦ Atitudine opusă faţă de tot ceea ce în mod obişnuit este considerat moral. [< fr. immoralisme].
Trimis de LauraGellner, 25.04.2005. Sursa: DN

IMORALÍSM s. n. 1. doctrină care preconizează încălcarea principiilor şi a normelor morale. 2. dispreţ faţă de tot ceea ce este considerat moral. (< fr. immoralisme)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • imoralist — IMORALÍST, Ă, imoralişti, ste, adj., s.m. şi f. (Adept) al imoralismului. – Din fr. immoraliste. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  imoralíst s. m., adj. m., pl. imoralíşti; …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”